★ Concurs

Moni Prima amintire era despre un pisoi mare și gras, galben tărcat, care apăruse pe lume încă dinainte ca să afle de existența lui Garfield, și se plimba nonșalant printre cuburi colorate. Călca fără milă… Continuă lectura →

– tragicomedie în patru bilete și un certificat – Înarmată cu mopul, pe care îl înmuia din când în când în găleata roșie cu miros de clor, tanti Lenuța înainta printre scaune, avertizându-i pe cei… Continuă lectura →

O găsește în patru labe, scurmând agitat covorul cu degetele. Inele lungi de păr rărit mătură podeaua lângă mâinile ei îmbătrânite înainte de vreme. Fata se repede să o ridice, însă femeia o respinge cu… Continuă lectura →

1. – Zi, vii până la urmă? – Vin, mamă. Pun ceva în geantă și mă pornesc. Din Mihăilești până în Bârnova fac vreo șase ore și ceva. Am crescut în Bârnova până când m-am… Continuă lectura →

     „Asta e! își zise Alexandru când dădu peste postarea cu concursul de proză scurtă. Iată o bună ocazie să arăt de ce-s în stare și să ies din anonimat! Să vedem despre ce-i vorba.”… Continuă lectura →

Un bărbat fără ocupație, o fetiță în clasa a III-a și 560 de grame de celule canceroase lăsase Rodica în România. Dintre toate, cel mai mult regreta jumătatea de kilogram de tumoră; cât timp o… Continuă lectura →

A pășit în afara bărcii încurcându-se în sfoara ce atârna la capăt, cu care barcagiul a prins-o de mal. Și-a ținut bine geanta foto în caz că aluneca. Încă nu știa că era ceva și… Continuă lectura →

„O frescă impresionantă de secol XV, cu autor necunoscut. Priviți cum e înfățișată moartea și cum se poartă cu cel de lângă ea. Priviţi-o cum se amuză. O moarte plină de viață, așa pare.” Ascunsă… Continuă lectura →

Singura dată când am văzut-o pe mama fandosindu-se și am auzit-o spunând atâtea prostii cât să-i ajungă pentru alte două vieți, a fost în seara în care i l-am prezentat pe Tudor. Gura i se… Continuă lectura →