✍︎ Roman

― Dați-vă jos măștile, carrhaghioșilor! Căpităneasa roșcată, mare cât un șifonier de Arad a fluturat nuiaua metalică. Un vâjâit dublu, amenințător mi-a ridicat părul la ceafă. Teoretic știam că-s de neatins, dar atmosfera era atât… Continuă lectura →

A ajuns prea devreme la aeroport. Avionul Irinei trebuie să aterizeze la 23.35, acum e abia 22.17. Ce fel de calcul ţi-ai făcut? întreabă vocea din cap, la care se strâmbă plictisit. Dacă eşti prost,… Continuă lectura →

Dar acolo, în camera lui, Martin se simțea protejat, până și gândurile despre moarte care, cu luni în urmă, îl hărțuiseră cu intensitate, rămâneau dincolo de ușă, respectând fără proteste atenționarea de pe bilet. Camera… Continuă lectura →

Nu e că mă gândesc c-aş ajunge un designer celebru şi-aş face o prezentare printre ruinele fabricii, nu e c-am văzut o miniserie unde unul – tată de familie – are o viaţa dublă şi… Continuă lectura →

Perucile făceau acum parte din viața ei. I se infiltraseră într-atât de mult în obișnuințe, încât avea momente în care părul ei natural i se părea cel fals, intrusul. Avea peruci de toate formele și… Continuă lectura →

Am intrat în Academie la 17 ani și am ieșit de-acolo la 22. Atât țineau studiile, poate că lucrul ăsta nu s-a schimbat. În ziua plecării, Tata m-a condus până în pragul casei și m-a… Continuă lectura →

– Dacă vrei să ajungi iluzionist adevărat – îmi spunea de o vreme mentorul pe care mi-l hărăzise signor Barberini – nu trebuie să te mulțumești cu scamatoriile tale de începător. În meseria noastră, iuțeala… Continuă lectura →

Arta cere sacrificii, zic oamenii înţelepţi. Pavel urma doar să respecte convenţia: avea de supravieţuit acolo, după aducerea pubelei în scenă ca un soi de cal troian, încă un minut pe dinăuntru, în mirosul acela… Continuă lectura →

Dionisie se trezește legat de scaun cu mâinile la spate. Fenia apare în altă lumină. În altă cameră. – E un joc? zâmbește mirat. Crezi că avem nevoie de jocuri ca să vreau să te… Continuă lectura →

Cronică prefăcută de mine, Radu Achim, după arest şi tras de feare N-aş vrea să-mi amintesc zilele de arest, dar biciul căpitanului Chihaia aducea tristeţea pe uliţa mare, mai grozavă decât ura meseriaşilor cu prăvăliile… Continuă lectura →