
***
proteza poetică se pune pe ochi
și dintr-o dată poezia e prezentă
în ființa ta
dar se poate lipi și pe
buze sau chiar pe limbă
pe talpa piciorului
de ce nu – și pe degetul cu care
îți masez ombilicul
dar și pe geamul de la fereastra mea
care dă înspre grădina cu palmieri gutui
și pietre roșii roase de valuri
pe acolo pe unde eu mă privesc
***
zidurile au tastaturi
și magazinul în care intru
o tastatură uriașă este montată
pe deal
dar și pe strada mea
pe rochia ta se văd taste clipind
rochia ta parcă-i un text viu
pe glezna zveltă
ascunsă de bocancii înalți de soldat
pe eșarfa pe care ai legat-o în jurul frunții
e o tastatură moale înnodată la ceafă
ca un sărut dat din fugă
toate sunt scrise întruna
de mâini
cu degete tot mai mari