CLANDESTIN. Mi-am adus aminte la ce e foarte bun MMH, la personaje, la atmosferă și la detalii care pot dezvălui o lume întreagă cum puțini pot face. Aerul bolanian se menține și în acest roman al revanșei pe care nu o vom avea niciodată. Vocile fetelor sunt iarăși veridice, deși uneori le simți prea asemănătoare. Și încă ceva, umorul. E atât de bine decupat din mintea imaculată a unui adolescent pregătit să arunce lumea în aer. Chapeau! Story-ul putea fi mai bun, însă. Oricum, o carte aflată în plutonul fruntaș al aparițiilor de anu ăsta, iar stilistic cred ca e una din cele mai interesante so far.