Iată un debut foarte bun, ofertant, promițător. Dar nu sunt de acord că „Stadii” (ed. Rocart 2023) ar fi houellebecquian. Îl văd mai degrabă – stilistic și caracterologic – în arhitectonica romanului de factură kunderaiană, în care pervertirea este un veritabil „Cod Bushido” al introspecției. Trama învăluitoare și centrată pe 𝑒𝑙𝑒𝑚𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙 𝑐𝑟𝑖𝑚𝑒𝑖 se susține pe-o scriitură vânjoasă, cromată, fără picaje, cu ceva arome de Iris Murdoch, iar spezele de 𝑓𝑙𝑖𝑐 𝑠𝑡𝑜𝑟𝑦 nu mi se par neapărat utilizate pentru a crea o tensiune de thriller, ci o detentă confesivă neo-noir. În timpul lecturii se strecoară o senzație: aceea că pe undeva, prin fluxul narativ, stă la pândă și-un potențial de roman grafic. Repet: un debut foarte bun!